Copiii, de ziua lor…
Copiii voștri nu sunt copiii voștri. Ei vin prin voi, dar nu din voi, Și, deși sunt cu voi, ei nu sunt ai voștri. Puteți să le dați dragostea, nu însă și gândurile voastre, Fiindcă ei au gândurile lor. Puteți năzui să fiți ca ei, dar nu căutați să îi faceți asemenea vouă, pentru că viața nu merge înapoi, nici zăbovește în ziua de ieri. (poet și scriitor Khalil Gibran, Despre copii)
Dragi copii,
Am citit aceste versuri în studenție, înainte de a avea copii, și mi s-au părut foarte profunde și poetice. Dar nu am înțeles mare lucru. Mi-au cazut din nou în mâini chiar înainte de a deveni tată și mi s-au părut la fel de emoționante. Dar mi-am zis că nu au cum să fie adevărate.
Copilul meu va fi al meu, cum se poate altfel? Îi voi da și dragostea și gândurile mele, îi voi insufla toate pasiunile mele. Acum, la mulți ani dupa ce am devenit tată, le-am căutat intenționat. În sfârsit mi-am dat seama că s-ar putea ca poetul să aibă, totuși, dreptate. Oricât ne-am strădui, conștient sau inconștient, să îi facem asemeni noua, copiii noștri nu sunt ca noi. Și e ok.
Cu toate că mă consider un tată deschis la minte și de la bun început mi-am propus să nu fac greșelile pe care le-au făcut părinții mei, tot am pornit la drum cu o serie de idei preconcepute. Despre care mult timp nici nu am știut că sunt acolo și că sunt adânc înrădăcinate. Nu am vrut să accept lucrul ăsta și multă vreme mi-am reproșat că am greșit ceva, la un moment dat.
Nu e ușor să acceptăm, ca parinți, că rolul nostru nu este să îi facem pe copii să gândească asemenea nouă și să acționeze ca noi.
Copiii descoperă ce ar putea face cu pasiune și daruire mai tarziu în viață.
Să le arătăm cât mai mult din lumea asta, cu toate fațetele ei, dar să îi lăsăm să tragă singuri concluziile. Să îi pregătim (pe ei și în același timp pe noi însine) pentru momentul în care le vom da drumul să zboare singuri. Și să nu ne temem de acel moment.
Poate chiar și mai greu e să acceptăm că ai noștri copii ne pot învăța, la rândul lor, multe lucruri. De la bun început. Să fim mai răbdători, mai buni, să ne bucurăm de lucrurile mărunte, să fim noi insine, să spunem ce gândim și să trăim în prezent.
E în firea lucrurilor să fim dezamăgiți când vedem că cele spuse sau arătate de noi nu dau roade imediat. Între timp, învățăm să oferim fără să așteptăm neapărat ceva în schimb.
In final…de ziua copiilor le doresc celor mici și părinților lor un strop de magie în fiecare zi. Să reușească să privească viața cât mai mult prin ochi de copil. Copiii descoperă în fiecare zi lumea din jurul lor asemenea unor mici exploratori! Sunt super curioși și nu s-ar plicitisi nicicum de joacă.
Fii alături de ei și ajută-i să descopere câte ceva nou în fiecare zi…
La mulţi ani, copii!
Comentarii